#31 Evoluţia şi determinismul
de V. Umbreanu
Încă din facultate (1958-1963), ni s-a atras atenţia asupra unei explicaţii ştiinţifice a evoluţiei naturale.
După decenii de lecturi diverse şi analize aprofundate, în anonimatul personal, am ajuns să triez informaţiile şi explicaţiile autorilor cu tot mai multă atenţie.
Până când, cu regret, am constatat că, tot mai des, exemplificările şi interpretările autorilor se îndepărtează de FIRUL ROŞU evoluţionist.
Poate involuntar.
Sau poate intenţionat.
Involuntar, ca urmare a rămăşiţelor religioase din educaţia incipientă.
Plătind un tribut acestora.
Acest aspect nu este atât de grav, cât al celuilalt, în care intenţionalitatea, subversiv, distruge bazele evoluţionismului.
Doriţi dovezi?
Iată-le, pe care le-am notat, începând din anul 2016.
În paranteză, simplitatea logică a explicaţiei.
3 septembrie 2016, Digi Animal World:
- Viaţa a realizat diferite tipuri de simetrie "pentru" a se hrăni.
(…cu care organismele, astfel, se hrănesc.)
3 septembrie 2016, ora 18,30 şi ora 21.50,
BBC Earth, Oceanele sistemului solar:
- Virusurile, congelate, rezistă zeci şi mii de ani.
Energia este folosită "pentru" a menţine ADN-ul integru.
Rezistă şi într-un cristal de sare.
(Această energie menţine integritatea ADN-ului.)
- Tardigradele se usucă şi se întăresc ca un ghem "spre a rezista" în condiţii dificile.
(…şi astfel rezistă în condiţii dificile.)
2 februarie 2017, ora 18,43, Digi Animal World:
- Penajul unei găinuşe, pete gri cu maro, "ideal" să se facă nevăzute în mediu.
( …cu care se pot face nevăzute în mediu.)
- Omida, care are o înţepătură dureroasă, cu o înfăţişare corespunzătoare, "avertizează" pe orice atacator.
(…poate atrage atenţia unui atacator.)
- Păsările îşi scot la iveală petele "pentru" a intimida varanul.
(Păsările cu aceste pete pot intimida varanul.)
- Costumaţia tigrului "menită" să-l camufleze.
(Costumaţia tigrului îl poate camufla.)
- Costumaţie unor păsări-masculi, diferită de masculul matur, îi face "să spere" să aibă succes la femele.
(…le apropie ocazia să aibă succes la femele.)
2 februarie 2017,ora 20,25, BBC Earth, Viaţa în sălbăticie - David Attenborough:
- Acele coniferelor au un fel de ceară care le protejează, reţinând apa.
Astfel "trebuie " să supravieţuiască în iernile cu ger de - 40 grade Celsius.
(Astfel pot să supravieţuiască….)
6 februarie 2017, ora 15,10, Digi Animal World:
- Leoparzii îşi urcă prada în copaci "pentru" a nu fi deranjaţi de saprofagi.
(…unde nu sunt deranjaţi…)
8 februarie 2017, ora 14,53:
- Aceşti rechini (la 1000 metri adâncime, în Oceanul Atlantic) se mişcă lent "pentru" a-şi conserva energia.
(…şi astfel îşi conservă energia.)
8 februarie 2017, ora 17,52, Minunile vieţii:
- Scorpionul din Deşertul Mojave (California), noaptea, îşi întinde membrele "pentru" a simţi vibraţiile.
(…simţind astfel vibraţiile.)
- Omul şi-a dezvoltat simţurile "pentru" a se adapta mediului.
(Mutaţiile care au dus la dezvoltarea simţurilor i-au permis omului o mai bună adaptare.)
- Dacă evoluţia "nu mai găseşte o soluţie".
("Soluţiile" sunt efectele mutaţiilor adaptative la mediu, termenul este impropriu, mai bine folosim termenul de "variantă", de "însuşire", de "proprietate". Doar mediul le triază în mod mecanic şi statistic.)
- Peştii, trecând pe uscat, "nu mai au nevoie de branhii pentru a respira", ci oasele "s-au modificat", ajungând la ureche (osişoarele din maxilarul peştilor şi acestea din arcurile branhiale ale agnatelor).
(Mutaţiile repetate au modificat aceste structuri, în raport de avantaje în vieţuire. Urmăriţi speciile actuale din zonele mareice, unde există tipuri de respiraţie complementare.)
- Crevetele-călugăriţă are trinocular "pentru" a vedea în adâncul oceanului iar muşchii membrelor anterioare lovesc foarte puternic "pentru" a sparge cochiliile.
(…cu care vede în adâncul oceanului…cu care sparge cochiliile.)
10 februarie 2017, ora 23,40, Nat.Geo.Wild, Sălbaticul Congo:
- Vieţuitoarele din fluviu, în decursul timpului, din cauza nutrimentelor puţine, "au dezvoltat metode viclene pentru" a-şi menţine viaţa.
(...au evoluat prin însuşiri deosebite, datorită unor mutaţii adaptative la proprietăţile apei din fluviu.)
16 februarie 2017, ora 00,45, BBC Earth:
- Viermele de peşteră din Noua Zeelandă, cu mucus realizează fire, zeci de fire lungi, apoi aşteaptă într-un cocon de mucus.
Dar viermele "nu lasă nimic la voia întâmplării".
(Adică, ce vrea să zică expertul comentator? Viermele verifică mereu firele, atent la vibraţii, ajunge la pradă, repară instalaţia, poate recicla firele?)
- Liliecii din Peştera Cerbilor, Borneo, ies seara la vânătoare de insecte din păduri.
Dar, afară, îi aşteaptă prădătorii, acvilele.
Liliecii formează un inel care deranjează atenţia acvilelor.
Ei "trebuie" să reziste atacurilor acestora.
(Zborul în grup, în formă de inel, îi protejează pe cei mai mulţi, dar acvilele, foarte atente, tot reuşesc să captureze lilieci. Termenul de "trebuie" nu are ce căuta în explicarea fenomenelor din natura terestră ori din cosmos. Chiar dacă simpatizăm cu unele specii!)
17 februarie 2017, ora 18,14, Digi Animal World:
- Vipera pufăitoare din Africa, "maestră" în camuflaj.
(Camuflajul unor specii de animale este rezultatul unor reacţii chimice, repetate în milioane de ani, cu multe eşecuri adaptative, până când selecţia din mediu le favorizează în obţinerea hranei.
Comentatorii fac un deserviciu celor care vor să înţeleagă mecanismele evoluţiei, prin utilizarea unor termeni neadecvaţi.)
18 februarie 2017, ora 18,50, Viasat Nature, Marile migraţii ale naturii:
- Puii de karibu, intrând în apa rece, "au noroc", blana are peri goi, "pentru a le ţine de cald".
(…care le ţine de cald.)
21 februarie 2017, ora 17,43, BBC Earth, Minunile vieţii - Bryan Cox:
- Cele patru baze azotate al ADN-ului formează 20 de aminoacizi, din care se alcătuiesc toate proteinele, la toate organismele, de la bacterii, "insecte", plante şi animale.
(Şi insectele sunt animale, nevertebrate.)
21 februarie 2017, ora 18,27, Digi Animal World, Supersimţuri:
- Tarsienii din Asia de SE au urechile specializate la frecvenţe de peste 50.000 hertzi, comunicând între ei "pentru" a nu fi auziţi de prădătorii cu frecvenţe mai mici.
(Mutaţiile au realizat aceste diferenţe, prin multe victime ale apropierii frecvenţelor iniţiale.)
Nat.Geo.Wild, ora 23,20, Insule neştiute -
Zanzibar, Pemba:
- Multe plante şi "copaci" cresc pe solul roditor.
(Şi copacii sunt plante, aici comentatorii au subînţeles prin plante, ierburile.)
25 februarie 2017, ora 01,35, BBC Earth, Planeta Pământ, comentator David Attenborough:
Cicadele.
După 17 ani în pământ, larvele de cicade ies cu miliardele şi invadează copacii, unde se transformă, în aceeaşi noapte, în adulţi.
La început sunt moi şi nu pot zbura, dar apoi sunt peste tot.
Animalele prădătoare beneficiază de o hrană abundentă, până se satură.
Cicadele rămase pot să-şi îndeplinească "scopul" pentru care au aşteptat atâta timp: "să se reproducă."
(Organismele, poate cu excepţia lui Homo, se reproduc în funcţie de succesiunea etapelor înscrise în genele ADN-ului, atât ca şi mod cât şi ca şi timp.
În epoca mdernă, s-au luat interviuri larvelor şi adulţilor de cicade, privind aceste aspecte biologice evoluţioniste?)
2 martie 2017, ora 00,00-01,00, TLC,
Monştrii din corpul uman - celulele care dormitează:
- Paraziţi din Lacul Victoria, au trăit 6 ani în corpul unui turist, până au provocat o îmbolnăvire gravă.
Explicaţia medicală: paraziţii "folosesc strategii foarte variate" până îmbolnăvesc.
(Uluitor, cum investesc, unii aşa zişi specialişti, cu însuşiri inteligente, nişte bieţi paraziţi, la care, un ADN, datorită unei întâmplări, a ajuns într-un turist, poate doar ghinionist, ori nu?)
4 martie 2017, ora 00,58, Monştrii din corpul uman:
- Un parazit din Texas, transmis de un ţânţar, care "l-a preluat" de la un şoarece, provoacă boala Leishmania.
Explicaţia specialistului: "scopul" parazitului este să infecteze animalele.
(Ţânţarul purtător al parazitului a înţepat, flămând fiind, şoarecele.
Parazitul n-a făcut decât că a acţionat în conformitate cu acţiunile codificate în ADN-ul propriu.
Explicaţiile "sofisticate" ale comentatorilor complică aberant adevărul ştiinţific.)
5 martie 2017, ora 14,15, Digi World:
- Arhipelagul Raja Ampat - fiecare specie "a găsit" diferite modalităţi de a se feri de prădători, în drumul evoluţiei.
(Ce interesantă este imaginaţia unor "specialişti", care monitorizează căutările diferitelor specii, să găsească modalităţi, de supravieţuire, în drumul evoluţiei, marcat cu pietre kilometrice romane!
Mutaţiile biochimice, schimbătoare de însuşiri, la influenţele mereu schimbătoare, şi ele, ale mediului.)
Ora 17,52: Misterioasele oaze oceanice -
Insulele Maldive:
- Pisicile de mare se mişcă încet, "ca să-şi" păstreze energia.
(…şi astfel îşi păstrează energie.)
- Peştele-balenă (rechinul-balenă), spre deosebire de pisica de mare, care înoată cu gura deschisă, îşi închide şi deschide gura.
Înghiţind şi apă, odată cu planctonul, elimină apa "prin" branhii.
(…printre branhii.)
11 martie 2017, ora 21,27, Digi Animal World, O lume albastră:
- Peştele regal "vrea să fie remarcat", fiind colorat cu benzi galbene şi albastre.
(Peştele regal, indiferent de culori, îşi duce viaţa, în mod instinctual, neavând nici vreri, nici dorinţe, ca la Homo, care, în prezent, abuzând de ele, aduce prejudicii evoluţiei însăşi!)
13 martie 2017, ora 21, Da Vinci Learning: Muzica numerelor prime
- Cicadele "au descoperit numărul prim 17", cât stau larvele în pământ, hrănindu-se cu rădăcinile plantelor.
Apoi ies, devin pupe şi adulte, se împerechează şi mor (după 6 săptămâni).
(Dacă ar sta 16 sau 18 ani în pământ, cum ar reacţiona speciaiştii?
De ce nu primesc premiul Nobel pentru această "descoperire" uluitoare, a unui animal nevertebrat?)
19 martie 2017, ora 20,42, Viasat Nature:
- Girafele "au fost făcute" să trăiască în savană, pe teren plat şi solid şi nu în zone nisipoase, în albii de râuri secate.
Dar, ajunse acolo, hrănindu-se cu frunze de accacii, sunt descoperite de lei şi doborâte mai uşor.
(Cine a făcut girafele, nu prea priceput, în probleme de mediu, le-a dezavantajat. Girafele, în căutare de hrană, au fost ghinioniste să întâlnească lei în zonele nisipoase.
Evoluţia naturală "va găsi" o "soluţie", ca întotdeauna, corectând rebuturile "făcătorilor"!)
28 martie 2017, ora 23,38, Nat.Geo.Wild:
- Dinţii crocodililor "sunt făcuţi" să poată prinde din orice parte prada.
(Aici, "făcătorul" sau cine "i-a făcut" a avantajat crocodilii, deşi sunt mai vechi ca specii, ca reptile, decât girafele, mamifere, originare din acestea.
Acestea sunt riscurile "făcătorilor", în joaca lor "de-a facerea"!)
10 aprilie 2017, ora 22,54, Digi Animal World, Supersimţuri:
- Un animal din Alaska, karibul, a ajuns să folosească razele ultraviolete,UV, "pentru" a lupta împotriva prădătorilor, lupii.
Razele UV sunt reflectate de zăpadă dar sunt absorbite de lupi.
Karibul "a îndepărtat" camuflajul lupului "pentru" a-l depista.
(Ce mare descoperitor a fost karibul în lupta împotriva lupului!
Homo sapiens, a cheltuit enorm să folosească energia nucleară, pentru a lupta împotriva semenilor, fascişti!
Nu era mai ieftin să folosească razele UV?
Acesta este labirintul evoluţiei în timp.)
15 aprilie 2017, ora 20,54, BBC Earth, Oceanele sistemului solar:
- 2 biologi americani caută o fiinţă care trăieşte în locuri umede (într-o cascadă din Utah).
Comentatoarea se exprimă aşa: această vieţuitoare "iubeşte" apa.
Este vorba de tardigrade.
Oare ar putea să existe şi pe Marte, asemenea organisme?
(Pe planeta noastră este o bogăţie de locuri umede. Aceste tardigrade sunt localizate doar în acea cascadă din Utah? Poate că da, dacă "iubesc" apa de acolo. Atunci de ce să le caute pe planeta Marte, unde ştim deja că este mai mult deşertică, apa existând la poli sau la mare adâncime?)
16 aprilie 2017, ora 19,40, Nat.Geo., Zorii umanităţii:
- Fragmentul de craniu (descoperit într-o peşteră), părăseşte peştera după milioane de ani.
Toţi "se roagă" să nu păţească ceva (să nu se distrugă această probă din zorii umanităţii, o nouă specie a genului Homo).
(Fragmentul de craniu este foarte preţios pentru paleontologi şi pentru istoria omului în general. După ce a fost descoperit şi extras din rocă, după milioane de ani, urcat la suprafaţă, cine ar putea să-l distrugă? Chiar specialiştii, printr-o neglijenţă! Atunci, cui se roagă, să aibă grijă de fragment? Forţelor naturii, care l-au protejat până acum?)
21 aprilie 2017, ora 22,33, Digi W., Oldenburg - ţinutul sălbatic:
- Drosera "a devenit carnivoră" pentru că solul mlăştinos nu are mult azot.
(Câte analize a "făcut" drosera asupra componenţei în săruri minerale a apei din solul măştinos, să se hotărască la hrănirea carnivoră?)
21 aprilie 2017, ora 23,12, Digi Animal World, O lume albastră:
- Unii peşti au culoare argintie "ca să reflecte razele" şi să poată fi mai greu vizibili.
(Cât de pricepuţi sunt acei "unii peşti" în domeniul spectroscopiei!
Mutaţiile şi selecţia îndelungată, după multe încercări de toate tipurile, au realizat ceea ce descoperim acum.
Din păcate, comentariile nu sunt pe măsura intenţiilor!)
10/11 mai 2017, 0,35-1,05, Spectacolele naturii - David Attenborough:
- Pe ţărm are loc o naştere la leii de mare.
În câteva săptămâni se nasc câteva mii de pui.
Unii nu rezistă dacă vine iarna, aşa că naşterile "sunt plănuite" într-o perioadă favorabilă.
(Naşterile nu sunt plănuite ca şi cincinalele din socialism ci, în milioane de ani, cu naşteri în diferite perioade, prin multe victime, s-a ajuns la o potrivire favorabilă speciei, a naşterilor.
Dar şi aceasta este la pericolul unor modificări climatice sau orogenice.)
20 mai 2017, ora 18,20, Nat.Geo.Wild, Insule neştiute - Zanzibar, Pemba:
- "Pentru" a stoca apa, baobabul are un trunchi gros, "pentru" a ajunge şi în anotimpul secetos.
(Trunchiul baobabului, în zeci sau sute de milioane de ani, a avut trunchiuri de diferite grosimi, ca variabilitate naturală.
În zone cu anotimpuri secetoase, ca urmare a selecţiei naturale, au pierit copacii cu trunchiuri mai subţiri, selecţia favorizând pe cei cu trunchiuri mai groase, cu apă stocată "inconştient".
Atunci, un comentariu ştiinţific, evoluţionist, sună aşa: Baobabul actual, având un trunchi gros, acumuluază apă şi rezistă în anotimpul secetos.)
21 mai 2017, ora 17,37, BBC Earth, Planeta albastră - O istorie naturală a oceanelor:
- Amphipodele mame, ţes din fire, ca la păianjeni, un adăpost din marginile de varec.
Puii (până la 50), stau lipiţi de mamă, iar când adăpostul devine neîncăpător, desprinde câte un pui şi-l trimite afară din adăpost, "să se obişnuiască" cu mediul.
(Ştie acest lucru ori îl face instinctual, noi interpretându-l în termeni umani?
Comentatorii, simplifică la maximum fenomenele naturale, evoluţioniste, în detrimentul înţelegerii lor de către auditori, servindu-le acestora explicaţii simpliste!)
24 mai 2017, ora 19,40, BBC Earth, Lumea minunată a sângelui:
- Trombocitele "trebuie" să activeze rapid "pentru" a începe coagularea sângelui.
(Înainte, s-a amintit că trombocitele şi acţiunea lor sunt o minune a evoluţiei.
Atunci de ce nu se explică, în consecinţă, fără "trebuie" şi "pentru", fără intervenţia unui "făcător" de minuni?
O explicaţie corectă: După o mulţime de reacţii chimice şi transformări biologice, marea majoritate terminate cu moartea animalelor, prin hemoragii, s-a ajuns la o asemenea situaţie salvatoare. Încă o dată: prin o serie de mulţimi nereuşite!
Comentatorul, bucuros de reuşita evoluţiei, punându-se în rolul trombocitelor, care, acum, acţionează rapid, la coagularea sângelui, le personifică, în detrimentul pedagogic al emisiunii, de altfel, bine intenţionate.
Poate şi din cauza timpului emisiunii, care
înseamnă cheltuială şi profit!)
24 mai 2017, ora 19,55, Planeta albastră,
O istorie naturală a oceanelor - David Attenborough:
- Iguanele din Galapagos au gheare ascuţite, "pentru" a se agăţa de stânci, din cauza valurilor de pe ţărmul vestic.
(…cu care se agaţă de stânci…)
3 iunie 2017, ora 21,25, BBC Earth, Minunile stranii ale lumii:
Apă roşie în bălţi, după o ploaie.
La analize: o algă din America adusă de curenţi aerieni.
Alga este verde dar în condiţii de raze UV şi lumină puternică, devine roşie, însuşire căpătată printr-o reacţie chimică, "pentru" a rezista condiţiilor nefavorabie.
(Cum se tot repetă explicaţiile aberante, negândite logic-evoluţioist.
Alga este verde dar…….devine roşie…..
printr-o reacţie chimică, astfel, rezistând condiţiilor nefavorabile.
Timp îndelungat, variabilitate, moarte, reacţii chimice, selecţie naturală repetată, rezistenţă la condiţii nefavorabile, viaţă.)
12 iunie 2017,ora 22,38, BBC Earth, Minunile stranii ale lunii:
- Păianjenii, "care au descoperit" reflectarea luminii prin "tapetum", substanţe reflectorizante în ochi, sau alţii care au plăci reflectorizante pe corp, cu care îşi găsesc perechea.
(Cu ce lentile le-au descoperit şi unde şi când?
Le-au descoperit în ochii lor, pe corpul lor, prin mutaţii, cu efecte minunate!
Explicaţii pseudoştiinţifice!
Şi ce simplu era să remarce:
Păianjenii având "tapetum", cu substanţe reflectorizante în ochi sau pe corp, îşi găsesc mai uşor perechea.
Aceasta, în criza de spaţiu şi timp a emisiunii, pentru o explicaţie în lipsă, cu adevărat ştiinţifică!)
2 iulie 2017, ora 15,47, BBC Earth, Planeta Pământ:
Lupii atacă migraţia "pentru" a crea panică.
Sunt vizaţi puii nou-născuţi.
(Lupii atacă migraţia, creând panică, fiind vizaţi puii nou-născuţi.)
3 iulie 2017, ora 00,28, Digi World, Din Panama în Ins. Cocos:
O altă "strategie" a unor peşti este să aducă pe lume cât mai mulţi puieţi.
(În viaţa plantelor şi a animalelor, numărul gameţilor sexuali şi a urmaşilor lor poate fi enorm, ca urmare a evoluţiei complexe.
Termenul de "strategie" este pur umanoid, ca urmare a propriei istorii, violente, în trecut şi în prezent.)
14 iulie 2017, ora 20,20, BBC Earth, Poveste de viaţă:
- Puii de caracara formează grupuri "pentru" a supravieţui.
(Nu invers? Formând grupuri, supravieţuiesc mai uşor.)
20 iulie 2017,ora 20,14, Curiozităţi naturale ale lui David Attenborough:
- În competiţia dintre presurile de stuf şi cuci, puii de cuci "au învăţat" să imite glasurile puilor de presuri "ca să obţină" hrană mai multă.
(A fost o selecţie mecanică îndelungată, care a favorizat această coincidenţă, devenită regulă, inconştientă.)
- Sunetul unor molii cap-de-mort, asemănător cu plânsetul unui copil, "poate că are un scop" ("ca orice din natură"), acela de a păcăli albinele la intrarea în stup, unde se hrănesc cu miere.
(Culmea explicaţiilor, aşa zis, ştiinţifice!
Sunetul unor molii, asemănător cu plânsetul de copil, ar avea sens să-l asociezi ca "scop" cu acela de a păcăli o mamă cu copil mic, unde fluturii s-ar hrăni cu lapte, de la sân!
De când albinele sunt sensibile la sunetul plânsetului unui copil mic?
De când "orice din natură are un scop"?
Se confundă natura cu societatea umană, în care "scopul" este obţinerea puterii, ca în orice luptă pentru supravieţuire, la Homo exagerată până la autodistrugere?)
22 iulie 2017, ora 16,24, Digi World, Înapoi la origini:
- Homo floriensis (din Ins. Filipine), de 1 m. înălţime, ca şi la specii de animale insulare, înălţimea li s-a redus treptat "pentru ca să folosească mai eficient resursele mai puţine din mediu".
Homo floriensis, specie umanoidă, concomitentă cu Omul de Neanderthal, cu cel modern (Cro Magnon), cu cel din zona Denisova
(M. Altai) şi cu cel din Dao Sian (SE Chinei) -
prof. Alice Roberts:
(Nu la toate speciile insulare "s-a redus treptat înălţimea", vezi Dragonul Komodo, rudele struţilor africani, Urangutanul.
Oameni pitici există şi astăzi, nu doar în zonele insulare.
Înălţimea redusă a fost păstrată din cauza izolării iar dispariţia putea fi cauzată de factori naturali, competitivi ori catastrofici.
Insulele din SE Asiei nu sunt mai sărace în resurse decât continentele.)
23 iulie 2017, ora 16,45, BBC Earth, Poveste de viaţă, David Attenborough:
- Pasărea Drongo african are în cuib 3 ouă.
După sute de ore de clocit, apare primul pui.
Pasărea zboară după hrană.
Puiul, orb şi golaş, se opinteşte şi cu spatele ridică un ou pe marginea cuibului şi oul cade pe pământ.
Puiul "vrea" să rămână singur, să nu împartă hrana cu nimeni.
În continuare, în lipsa mamei, aruncă şi celălalt ou.
Revenită, pasărea priveşte şi nu înţelege ce s-a întâmplat.
Dragostea ei este oarbă.
(Dar puiul este conştient ce face? Instinctul ucigaş, pur sălbatic, în acţiune, ca şi la multe mame sau chiar taţi, de la specia Homo, din această epocă, "civilizată"!)
23 iulie 2017, ora 22, Digi Animal World,
O simfonie în adâncimi:
- Broasca ţestoasă depune noaptea ouă în nisipul plajei şi le îngroapă "ca să le protejeze de prădători".
(…şi astfel sunt protejate de prădători.)
- Coralii, în perioada reproducerii, elimină ouăle şi gameţii bărbăteşti "pentru a realiza fecundaţia".
(…elimină ouăle şi gameţii bărbăteşti, după care are loc fecundaţia în apă.)
24 iulie 2017, ora 16,51, Digi Animal World, Pădurea de la graniţă:
- Mierla de apă este singura pasăre cântătoare care se scufundă şi stă mai mult timp în apă, până la 15 secunde.
Ea îşi caută hrana înotând repede "şi cu plăcere".
Pescăruşul albastru doar plonjează şi iese repede din apă. (fără plăcere?)
(Cum se transferă "plăcerea" unor indivizi din specia Homo, de a se scufunda, la animalele sălbatice? Vezi şi la babuinii din Africa ori la maimuţele de zăpadă din Japonia!)
- ora 17: În resturile carierei de ardezie, natura şi-a revenit foarte repede.
Priviţi cum se soreşte un şarpe de alun, căruia "îi place să muşte" cu dinţii ascuţiţi, dar fără venin.
(Acelaşi comentariu aberant! Transferăm plăcerea gurmanzilor, care, cu câtă plăcere muşcă din hrană, cu dinţii ascuţiţi sau tociţi, dar fără venin!)
25 iulie 2017, ora 19,32, BBC Earth, Curiozităţile naturale ale lui David Attenborough:
- Atât calmarul uriaş cât şi bufniţa, "şi-au format" ochi uriaşi "ca să vadă mai bine" în mediul în care trăiesc.
(Mutaţii, variabilitate, adaptare la mediu, în timpul uriaş, scurs, până a apărut, tot astfel, şi conştienţa. Pe care, din inconştienţă, unii comentatori, o transferă şi speciilor sălbatice, rudele noastre nu prea îndepărtate.
Noi de ce nu ne-am format ochi uriaşi, ca să vedem virusurile minuscule sau stelele îndepărtate? În schimb am construit un ochi uriaş, telescopul Huble, ca să vedem mai bine în cosmos!)
28 iulie 2017, ora 10,58, în TVmania 30(981), canal Digi Animal World, pentru ora 20,30:
- În safari, prin curte, Peter Schrimer învaţă copiii să descopere animalele şi "insectele" din curtea casei lor.
(Pseudoştiinţa în haine ştiinţifice: nu se cunosc clasele de animale, confuzia şi neştiinţa bântuie lumea!
Insectele, clasă de artropode din încrengătura nevertebratelor, alături de trilobiţi, crustacee, arahnide, miriapode.)
28 iulie 2017, ora 18,40, Viasat Nature, Feroce:
- Steve Backshall se îndreaptă spre Asia de Sud-Est, unde întâlneşte dragonul "Komoto".
(…dragonul Komodo.
Atâtea greşeli se fac şi se scriu încât (oare?) mai are rost să le semnalăm, pentru a nu se mai repeta?
Cui să ne adresăm?)
7 august 2017, ora 22-23, Da Vinci Learning, Fantastica lume a hormonilor, prof. John Wass, 2013:
- Când s-a abordat locul şi rolul hipofizei s-a anunţat că: osul care delimitează hipofiza are rolul "ca să oprească" creşterea cantităţii de hormon.
(Corect: existând acest os, hipofiza secretă hormon în cantităţi normale.
O tumoră în zonă blochează osul şi hormonul de creştere, ajuns în sânge, în cantităţi prea mari, provoacă gigantismul - acromegalia.)
8 august 2017, ora 17,20, BBC Earth, Meganatura, Gândirea colectivă a mulţimilor:
- Lăcustele de deşert din Maroc, au detectoare "pentru" a evita ciocnirile din zbor (coliziunile), eficientizând zborul în roi.
(…au detectoare cu care se evită ciocnirile…)
- Liliecii, în mijlocul roiului care se roteşte, fac schimb de informaţii şi "decid împreună" încotro vor "merge" după hrană, pe baza experienţei din seara precedentă.
(…fac schimb de informaţii prin ultrasunete, iar unii, care decid încotro vor zbura, după hrană, pe baza experienţei din seara precedentă, sunt urmaţi de ceilalţi.)
- Furnicile-militar, când îşi schimbă domiciliul, ucid un miriapod şi, constatând că e veninos, îl îngroapă, "aducând" bulgăraşe de pământ.
Alteori, "înlătură", în echipă, o creangă mai grea.
În alt caz, ucid o călugăriţă care, prinzând o furnică pentru a se hrăni, aceasta emite un feromon, prin care "cheamă" ajutoare; acestea, sosind, una dintre furnici "ştie" ce să facă, decapitând călugăriţa.
(Feromonii emişi şi receptaţi, întăresc relaţiile din colectivitate, bazate pe instincte.
Comentatorii, simplificând, apelează la experienţa umană de grup.)
- Roiul de albine, cum îşi transmite mesaje şi, "prin consens", se deplasează spre locul găsit pentru noul domiciliu - o maşină!
(Vezi explicaţia anterioară, aici fenomenul dansului albinelor.)
- Antilopele şi zebrele în migraţie, plătesc preţul "dorinţelor" de independenţă şi nu găsesc urcuşul pe malul abrupt.
Testând în mod repetat traseele, ajung într-un loc pe unde pot trece râul.
(Aici este vorba de migraţia sezonieră către păşuni cu ierburi proaspete, nici vorbă de dorinţe de independenţă, ci de necesitate zilnică.
Este chiar dependenţa de hrană, valabilă şi pentru migraţia lui Homo, în trecut şi în prezent!)
10 august 2017, ora 23,55, Digi Animal
World, O lume albastră:
- Peştele orb din peştera inundată, nu are ochi dar simte lumina prin piele.
Trăind şi hrănindu-se printre rădăcinile copacilor din junglă, care ajung până în apa din adânc, unde se găsesc şi alţi peşti, cu ochi, poate fi văzut de aceştia.
El "trebuie" să rămână în întuneric, unde nu poate fi văzut.
(Explicaţia corectă: numai dacă rămâne în întuneric, scapă de prădători, altfel, poate cădea pradă acestora.
De ce "trebuie", cine judecă, peştele sau omul vizitator?)
17 august 2017, ora 18,50, BBC Earth,
Supersimţurile animalelor:
- Fluturii (de noapte) îşi folosesc mirosul "ca să" supravieţuiască.
(Fluturii îşi folosesc mirosul la găsirea hranei şi astfel supravieţuiesc.)
20 august 2017, ora 21,38, Digi Animal World, Filmstar Fish:
- Somnii, introduşi acum 40 de ani, s-au înmulţit şi au distrus fauna locală.
Au prins gustul porumbeilor, ajungând ca nişte monştri.
Au vederea slabă dar cu ajutorul mustăţilor detectează mirosurile "ca să localizeze"prăzile.
(Somnii par a fi nişte monştri, dar nu din cauza porumbeilor, care sunt îndrăgiţi de locuitori.
Dar somnii, cu ajutorul mustăţilor, localizează mirosul uleiului de pe penajul păsărilor, care se scaldă fără teamă.
Intervine şi auzul zgomotului produs de porumbei, scăldându-se.)
29 august 2017, ora 22,57, Digi Animal World, Supersimţuri:
- Din nou, karibul şi lupul din Alaska.
Lupul din Alaska "a dezvoltat" simţul UV de lumină "pentru" a-şi procura hrana.
Dar karibul, folosind simţul UV, "a anulat camuflajul lupului", văzându-l întunecat pe fondul alb al zăpezii.
(Ce aiuristică explicaţie metaforică! La comanda cui au dezvoltat ambele specii camuflarea şi decamuflarea în mediu?)
30 august 2017, ora 16,44, Digi Animal World, La răscruce de ape:
- Rădăcinile plantelor mangrove "au găsit o soluţie", să respire prin rădăcini, în timpul refluxului.
(Cât timp au căutat soluţia şi unde au găsit-o?)
2 septembrie 2017, ora 13,57, Digi World,
Mistere din trecut:
- Obiecte găsite pe o epavă, peste 200.000 bucăţi.
Cele de sticlă, originale, probabil, din Orientul Mijlociu, au ajuns în Asia.
(Orientul Mijlociu nu face parte din Asia?)
2 septembrie 2017, ora 19,42, Digi Animal World, Misterioasele cefalopode:
- Uriaşele caracatiţe de lângă Vancouver, au însuşirea de a-şi schimba culoarea, "ca să nu fie" remarcate în mediu.
(Şi alte caracatiţe au această însuşire, dar nu o fac în mod conştient, cum o fac unii politicieni ai speciei Homo sapiens.
O mai realizează şi cameleonii arboricoli.
Având această proprietate naturală, apărută prin mutaţii şi păstrată prin selecţie, sunt mai greu observate în mediu.)
11 septembrie 2017, ora 23,14, Viasat Nature, Dominic Monaghan în sălbăticie:
- Ursul de Anzi, ursul cu ochelari, din Bolivia, îşi marchează teritoriul cu excremente.
(Ce zice ursul: - Ia să lăsăm aici o parte de "rahat", să ştie orişicine cine este stăpânul locului!
Multe animale îşi marchează teritoriul cu urină, cu excremente, cu zgârieturi pe trunchiurile copacilor, cu peri din blană, cu mirosurile lor.
Toate, în mod instinctual.
Cum o fac şi unii indivizi ai speciei Homo sapiens, din aceeaşi cauză, dar cu alte efecte!)
Ursul este mai mare decât ursoaica, încă pe atâta, cu forţa pe care o are o poate omorî.
Unde s-a realizat filmarea, ursoaica este ocrotită de un gard de sârmă.
Împreună cu îngrijitorii şi un veterinar, suntem atenţi, dacă, "doamne fereşte" o atacă!
(Îmi închipui, când oamenii sunt nepăsători şi neglijenţi, cum atoatefăcătorul stă la pândă, în locul acestora!
Ce să mai comentezi, apropo de emisiuni ştiinţifice, cu ce limbaj!)
12 septembrie 2017, ora21,38, Digi Animal World, Întâmplări din larg:
- Tatăl puilor de lup de mare aduce hrană puilor, gata digerată, "ca să poată fi înghiţită mai uşor".
(În realitate, o aduce de la mare distanţă, unde, pe o altă insulă, furtuna precedentă a omorât multe păsări, lovindu-le de crengi.
Lupii de mare sunt şi necrofagi.
Revenind cu hrana, aceasta suferă o digerare naturală, astfel că puii o mănâncă mai uşor.
Ce explicaţii pseudoştiinţifice se dau fenomenelor naturale, fără un control de calitate explicativă!)
13 octombrie 2017, ora 21,26, BBC Earth, Cele mai stranii fenomene ale naturii:
- Depunând aşa de multe ouă, crabii-potcoavă "se asigură" că specia va continua să existe.
(Nu sunt asiguraţi la societăţile de asigurare din capitalismul triumfător?
Câtă abundenţă la numărul de urmaşi şi nepăsare la reuşita lor în viaţă!
Oare, aşa se explică creşterea alarmantă a indivizilor speciei Homo sapiens?
Norocul constă în sărăcie, boli, accidente, crime, terorism, războaie, catastrofe.
Până când?
Pe când, politici umaniste, cu adevărat umaniste, nu tot demagogice?)
29 octombrie 2017, BBC Earth, ora 20-22, Planeta Pământ II, comentator David Attemborough:
- Pe vârful Kenya, la peste 5000 m. altitudine, noaptea totul îngheaţă, până la - 5 grade Celsius.
Dar planta cruciuliţa, "a găsit" o cale de a-şi proteja mugurele sensibil, acoperindu-l cu frunzele.
Ziua "se bucură" de căldura soarelui.
(Corect: La multe plante, la temperaturi scăzute, organele se contractă (flori sau frunze), adunându-se.
Planta "n-a găsit" această cale ci a obligat-o fenomenul fizic, prin care, la ger, nu se prea poate "bucura".
Cei mai mulţi comentatori, chiar şi dintre cei celebri, cad pradă metaforelor, negându-şi spiritualitatea, din inconştienţă, la modă în acest început de secol.)
29 octombrie 2017, ora 23,55, Animal World, Întâmplări din larg:
- Pe coastele Noii Zeelande, se întâlneşte rechinul-pelerin, blând, care "preferă" să se hrănească cu plancton.
Cu gura largă, care poate înghiţi şi un om, absoarbe apa, reţinând planctonul.
(Nu preferă, ci este adaptat la această hrănire. Nici nu o poate schimba, printr-o altă preferinţă, decât printr-o altă mutaţie, de care, iarăşi, nu va fi conştient. Cum nu au fost celelalte specii, inclusiv Homo sapiens!)
- Pinguinii albaştri "preferă" să vină la ţărm în grupuri.
(În aer, pe uscat sau în apă, grupul este o adaptare la mediu, în timp îndelungat, şi se învaţă prin imitare, când întâmplarea îi salvează mai repede de prădători, decât ca indivizi izolaţi.)
31 octombrie 2017, ora 20,25, Viasat Nature, Invazii:
- Meduzele s-au adaptat "ca să facă faţă" la schimbările din mediu.
(Meduzele s-au adaptat, făcând faţă la schimbările din mediu.)
17 noiembrie 2017, ora 11,53, Nat Geo Wild, Costa Rica sălbatică:
- Puii de broaşte ţestoase măslinii ies din nisip mai ales noaptea "când sunt mai greu de capturat" de prădători.
Dar unii, mai întârziaţi, ies ziua şi singurul lor "scop" este să ajungă în ocean.
(Nu există scop, şi cei din noapte se îndreaptă spre ocean, din instinct.
Că ziua sunt mai vulnerabili, din cauza prădătorilor, acesta este riscul natural al selecţiei.)
17 noiembrie 2017, ora 21,08, BBC Earth, Minunile stranii ale lumii:
- În pădurile din Peru, noaptea, au fost descoperite larvele unei specii de gândac, la care, partea anterioară era luminoasă (luminiscenţă biologică.)
Explicaţia oficială: Foloseau lumina "ca să atragă" insecte, cu care se hrănesc.
(Având această bioluminiscenţă, bazată pe fenomene chimice, cu care au apărut pe lume printr-o mutaţie, de care nu sunt conştiente, atrag insecte, cu care se pot hrăni.)
22 decembrie 2017, ora 23,33, Nat Deo Wild, Colţi incredibili:
- Colţii pitonului de stâncă african, au evoluat în milioane de ani "pentru" a înghiţi prăzi tot mai mari.
(…au evoluat în milioane de ani până când au putut înghiţi prăzi tot mai mari.)
13 ianuarie 2018, Da Vinci Learning, ora 23,30, Stejarul, marele supravieţuitor din natură:
- Descoperă transformările prin care trece stejarul "ca să reziste" în cele 4 anotimpuri, supravieţuind vântului şi gerului.
(…stejarul, astfel rezistând şi supravieţuind vântului şi gerului.
În natură, în procesul evoluţiei, nu există scop.
Doar omul, descoperind treptat fenomenele complexe ale evoluţiei, şi prin selecţia artificială în domesticirea animalelor sălbatice, a ajuns să provoace mutaţii, cu un scop ştiinţific ori material.
Scopul este apanajul conştienţei, pozitive ori negative.
Binele şi răul, din societăţile umanoide.
De acest antagonism, depinde viitorul.)
În continuare, am renunţat să mai notez, din emisiunile documentare, părerile personale, deşi mă deranjează lipsa controlului ştiinţific, în savurarea lor.
În schimb, notez câteva exemple similare din lectura unor volume.
27 mai 2018, Arthur S. Bard, Mitchel G. Bard, Să înţelegem creierul, Curtea Veche, Bucureşti, 2006:
- pag.73:…dar este cutanat "pentru" a putea avea loc în craniu;
(…fiind cutanat, are mai mult loc în craniu.)
- pag.77: Staţia de transmitere - final: "pentru" a ameliora durerea;
(…folosită la ameliorarea durerii.)
- pag.89: Celulele nervoase conectoare…
"pentru" a vă ajuta să luaţi decizii.
(…folosite la luarea deciziilor.)
- pag.96: Neurotransmiţătorii sunt eliberaţi de neuron "pentru" a transporta semnalele.)
(…folosite la transportarea semnalelor.)
3 noiembrie 2018, Jakob Bronowski, Ascensiunea omului, Humanitas, Bucureşti, 2018:
- pag.20: Fluturii imită frunzele şi chiar creaturi nocive "pentru" a-şi induce în eroare duşmanii naturali.
( …şi astfel pot induce în eroare duşmanii naturali.)
12 noiembrie 2019, Daniel J. Siegel, Mintea, O călătorie spre centrul fiinţei umane, Pagina de psihologie, Bucureşti, 2018:
- pag.101, aliniat 2: Integrarea din creierul uman, le permite diverselor sale regiuni, să fie coordonate şi integrate - "pentru" a se adapta.
(…folosite la adaptare.)
- pag.101, aliniat 4: Aceasta înseamnă că noi dispunem, prin natura noastră, de un mecanism orientat spre atingerea şi păstrarea sănătăţii optime. Acest mecanism "care are ca scop" integrarea, funcţionează lăuntric şi relaţional.
(Acest mecanism permite integrarea funcţionând lăuntric şi relaţional.)
- pag.103: În multe privinţe, noţiunea de integralitate şi de ordine implicită a Universului, ne provoacă să gândim mai degrabă în termeni de sistem - observând modurile în care elementele componente interacţionează "pentru" a genera fenomene emergente, în loc să vedem doar simple părţi ale sistemului, care interacţionează între ele, într-un context izolat.
(…interacţionează generând fenomene emergente…
Altfel, apare noţiunea de intenţie, pe care o au doar fiinţele gânditoare, de înalt nivel evolutiv.
Nu este o rămăşiţă neintenţionată a tradiţiei educative?)
18 noiembrie 2019, ora 20,28, Digi Animal World, Jungla urbană Manaus:
- Animalele aguti din oraşul Manaus, se hrănesc şi cu nucile braziliene, care sunt "făcute" pentru ele.
(Corect: au evoluat împreună, aguti, hrănindu-se cu ele, le sparg cu ajutorul dinţilor.
Ce nu mănâncă, le îngroapă în sol şi de multe ori, uită locul.
Consecinţa: seminţele din nuci, încolţesc şi astfel, aguti, contribuie la răspândirea lor.
Dar, urbanizarea accentuată, perturbă acest proces natural şi ocrotitorii naturii intervin, plantând nuci în preajama străzilor şi şoselelor, care vor constitui poduri aeriene, prin care aguti pot să ajungă din nou în junglă.
Este un proces îndelungat şi lent.)
- Maimuţele capucin sunt "viclene", au învăţat să spargă nucile din palmier, după ce au îndepărtat coaja, izbindu-le de pietre sau stânci.
(Procesul se transmite puilor prin învăţare, prin imitare, de la o generaţie la alta.
Reuşita este complexă, durând şi mai mult de doi ani.
Aceasta nu este viclenie ci o formă de inteligenţă, prin reflexe condiţionate şi perseverenţă.)
Evoluţia vieţii pe Terra este parte a evoluţiei Sistemului Solar, a Galaxiei Calea Laptelui, a Universului ori Multiversului.
De la materia minerală la cea organică şi la gândire.
Cu tandemul subiectivitate/obiectivitate către adevăr.
CâmpiaTurzii
3 septembrie 2016 - 19 noiembrie 2019