#03

de V. Umbreanu

Străveche piesa însă îi este proaspăt
                    rolul
De câte cicluri zace n-a-mbătrânit
                    deloc
Căci roţile torc firul trasând citeţ
                    simbolul
Pe hărţile din ceruri cu graniţe de
                    foc

Doar scena de pe munte cu crucea şi din
                    grotă
Cu giulgiul ars de corpul ce s-a-nălţat iar
                    viu
Perturbă ritmul legic şi în recurs
                    denotă
Regia toată arta mileniului
                    târziu

Acum pe panta veche cu iarba toată
                    arsă
Acelaşi nor de raze speranţa o
                    revarsă


Câmpia Turzii
20 decembrie 1992