#45

de V. Umbreanu

O am visat coarne îndreptate spre
                    lună
Şi eram aproape aproape
                    că
Număram inelele cuprins de
                    obsesia
Visului un cap nemişcat spre
                    slăvi
Ameninţând copiii
                    nemărginirilor
Şi-apoi brusc atârna în
                    cârlige
Enorme ca o extremă
                    imaginaţie
Şi picura sânge într-o
                    baltă
Explodând liniştea în schije
                    negre
Şi copiii alergau prin
                    grădină


Câmpia Turzii
1 decembrie 1964