#36

de V. Umbreanu


Când fulgeră fluide adâncul unei
                    nopţi
Când stânca îşi deschide surâsul prin
                    cristale
Când teama te cuprinde pe calea ce-o
                    adopţi
S-aştepţi ACELAŞI ASTRU pe cerurile
                    tale

Când prin cuvinte frigul pătrunde-n
                    înţeles
Când palmele adună fiori din golul
                    pernei
Când nu mai ai nimica în jur din ce-ai
                    ales
S-aştepţi până răsar iar LUMINILE
                    POVERNEI

Ce densă este clipa când o ajungi şi-o
                    laşi
Cu paşii mult în urmă prea temători şi
                    laşi


Câmpia Turzii
19-20 aprilie 1989
« »