#26

de V. Umbreanu


Ce stabil e sistemul cu cât mai mult
                    se-agită
Nuclee-n radiaţii şi sori în spaţiul
                    larg
Cu braţe prinzătoare în cea mai deasă
                    sită
Spre veşnicul ulise legat tot de
                    catarg

Şi valurile lumii cu ţărmul ei
                    opuse
Şi stelele căzute pe vechiul cer
                    urcând
Şi gândurile calde din anticele
                    huse
Ţâşnind în clipa soartei reglată CUM şi
                    CÂND

Degeaba se întoarce spre sine să mai
                    vadă
Căci numai primăvara dă floare o
                    livadă


Câmpia Turzii
25 martie 1989
« »