#02

de V. Umbreanu

Când te trezeşti pe plaja cu liniştite
                    valuri
Şi pe nisipul moale laşi urme şi
                    visezi
La norii depărtării plutind ca
                    idealuri
Spre care cu o navă CĂ SE-MPLINESC le
                    crezi

Când chiar împingi cu vâsle din instabila
                    barcă
Şi spuma te stropeşte şi ud deja
                    te-nfrici
Cum din adânc ridică zid stâncile-ţi
                    încearcă
Acolo să te ţină cu vântul ca un
                    bici

Atunci vei da examen de forţă şi
                    tărie
Să recunoşti brizanţii-n orice
                    călătorie


Câmpia Turzii
2 februarie 2013