#50

de V. Umbreanu


Ce aripi să mai crească pământului
                    arid
Cu dunele în marşul concentric înspre
                    oază
Când lângă tâmplă clipa a mai născut un
                    rid
Din VISUL depărtării pe marea de
                    turcoază

Şi cum să-i treci deşertul fără să întrebi
                    iar
O dată doar o dată oracolul de
                    soartă
Şi nici atunci când spusa-i de va cuprinde-n
                    jar
Să-i dai reproş că nu ţi-a îndrituit
                    consoartă

Şi totuşi orizontul mai arde-n
                    răsărit
Unde din drumu-i veşnic raza ei s-a
                    oprit


Câmpia Turzii
13 octombrie 1988
« »