#50
de V. Umbreanu
Ce aripi să mai crească pământului
arid
Cu dunele în marşul concentric înspre
oază
Când lângă tâmplă clipa a mai născut un
rid
Din VISUL depărtării pe marea de
turcoază
Şi cum să-i treci deşertul fără să întrebi
iar
O dată doar o dată oracolul de
soartă
Şi nici atunci când spusa-i de va cuprinde-n
jar
Să-i dai reproş că nu ţi-a îndrituit
consoartă
Şi totuşi orizontul mai arde-n
răsărit
Unde din drumu-i veşnic raza ei s-a
oprit
Câmpia Turzii
13 octombrie 1988