#18

de V. Umbreanu

Dimineţi cu liniştea fulguind din cer de
                    restrişti
Străzi adunate la braţ râzând din
                    vitrine
Schelele urcă până la cer
                    alpinişti
Cimentează fisurile de vinete
                    vine

Lampioane rămase atârnă în picot
                    boem
Pe asfalt se revarsă un fluviu de
                    orgi
Numai tu încă dormi parfumând un
                    poem
Numai eu răscolesc nevinovate
                    morgi


Cluj
9 iulie 1964