#62

de V. Umbreanu


Ignacio Aldecoa -
Gran Sol 242/243


Zăpada necălcată pătând-o-n sânge
                    gestul
Pe care numai foamea îl poartă
                    mercenar
De câte ori din aripi îşi face cuib
                    arestul
Şi legea o-nconjoară cu gratii drept
                    chenar

Din vise îmi fac pârtii din îndrăzneală
                    schiuri
Şi iată-mă pe panta imaculată
                    punct
Cum tai ACEASTĂ PARTE din cartea cu
                    meniuri
Chiar dacă în mişcare las un balet
                    defunct

Şi zbor la orizontul unde pe ţărm
                    aşteaptă
Încrederea în calea mai sigură şi
                    dreaptă


Câmpia Turzii
24 februarie 1991
« »