#39

de V. Umbreanu

A fost tot pus să sune la ore
                    diferite
Când din apus o rază se întorcea
                    mereu
Ori când căldura febrei pe căile
                    ferite
De simţ da curs dorului din cel mai tainic
                    eu

A fost tot pus să sune la simpla
                    întâlnire
Oriunde-apropierea intens
                    semnaliza
Prin aştri voci surâsuri şi sinonime
                    spire
Ce-n lanţul devenirii dădeau za după
                    za

Dar cum timpanul prinde ce cifru ia
                    nuanţa
Din spectru pe dată şi îi simt
                    protuberanţa


Câmpia Turzii
6-7 septembrie 1989