#10

de V. Umbreanu

În miezul aventurii când intri ca o
                    lamă
Cu fibrele-ndrăznelii cuprinse în
                    racord
Atâtea vechi scenarii la roluri te
                    reclamă
Încât rămâi de-o parte un simplu puls de
                    cord

Şi valuri te ridică dar nu până la
                    spumă
Şi munţii au pe piscuri de zări deja
                    zăpezi
Încât înspre redută toţi paşii te
                    îndrumă
De unde viitorul dinspre trecut îl
                    vezi

Aici lângă troiţă tot dă albastră
                    floare
Speranţa chiar când lumea e oarbă la
                    culoare


Câmpia Turzii
8 septembrie 1993