#10

de V. Umbreanu

A fost odată un visător
Care a inventat o lunetă
Şi a privit cerul prin ea
Până a zărit PLANETA
Şi s-a îndrăgostit pe veci
Şi atunci a construit nava
Cu care a plecat într-acolo
Şi coborând la sol
I-a aflat mirifica lume
Ce-a fost dragostea de până atunci
Pe lângă descoperirea din urmă
Nu se mai sătura colindând-o
Cu paşii lui trasându-i cărările
De la un răsărit de soare la altul
Degeaba prin radio era chemat înapoi
Pe planeta lui mamă
Şi acum în timp ce povestitorul
Mai priveşte PRIN VIS către el
Nu trăia decât începutul


Câmpia Turzii
5 ianuarie 1987