1. Prolog #2

de V. Umbreanu

Cancelaria stăpânită de freamăt
Voci discuţii muzică
Un singur gol
Eu
Toate sunetele se opresc în această rocă amorfă
Toate privirile ricoşează
De după ochelari pândesc ochii
Atenţie
Statuie pe scaun
Statuie spre clasă
Statuie
Statuie
Statuie
Da
Filmul prezentării în biroul directorului
Glacial sigur reţinut
Cu vocea alambicată în impresie
Ca la semnarea unui tratat necunoscut
Legalităţi
Repeziciune
Vă salut
Apoi cancelaria
Prezentări
Strângeri de mână
Nu
Nu s-au sărutat mâinile
Şuşoteli discuţii tari false
Nepăsare
Priviri indirecte directe
Câteva încercări de dicţiune
Răspunsuri monosilabice ursuze
Priviri între colegi
Apoi plasa ţesută zi de zi cu regrete dar mai ales cu nepăsare
Sfânta nepăsare
Într-o zi un inspector
Foială agitaţie poziţie de drepţi pe loc repaus
Manevrele corpurilor în unghi ascuţit în
unghi drept
Aprobări aprobări fără sfârşit
Da m-a observat dormitând pauza şi sfidând obişnuinţa localului
Câteva explicaţii la ureche semne cu
înţelesuri
Poate ora
Da poate ora
Inflexiunile glasului se colorează privirea
răzbeşte prin lentile şi vraja poate
încolţi
Dar şocul primei apariţii
Fără prezentarea de rigoare
Cu întrebări judicioase în aparenţă dar logice
Fără să existe un logician
Un duel paşnic cu mişcări îndrăzneţe
Totul din spontan
Legături cu elevii
Cât mai neobişnuite
Cât mai sincere
Dar treptat spre esenţe