#03

de V. Umbreanu


S-a trezit că e
                    LUNI
Întinzând
                    aluatul
De-a lungul de-a
                    latul
Şi de-a alte
                    dimensiuni

MARŢI deja
                    hidrogenul
Cu de la sine
                    metodic
Traversa sistemul
                    periodic
Prefigurându-i
                    edenul

Când MIERCURI bătea
                    timpul
Ca în zorii noştri
                    cocoşul
Galaxiile depăşeau
                    roşul
Iar el învăţa
                    anotimpul

JOI dacă socotim
                    egal
Şi fără să o dorească
                    eu-l
S-a-ncropit
                    ADN-ul
Aşa
                    helicoidal

Şi în timp ce
                    VINERI
Toate se adunau din
                    neant
Puţin confuz puţin
                    fulgurant
Dar fără prea mari
                    reţieri

Veni ziua
                    scadenţei
SÂMBĂTĂ moment
                    critic
Dar şi cu semn
                    mitic
Pe pasul
                    cadenţei

Abia DUMINICĂ
                    seara
În timp ce se sta în
                    şezlong
Şi după al câtălea
                    gong
Iată urcăm şi noi
                    scara


Staţiunea Neptun
3 septembrie 1982
« »