#52

de V. Umbreanu

Iatacul e în spaţiu un cuib din multe
                    planuri
Cu care ne-ntretaie egal legi şi
                    hazard
De ând am dat O CALE submerselor
                    elanuri
Cuprinse-n candelabru pe ceru-ţi să le
                    ard

Şi în rotirea lentă ce rezultâmd din
                    sumă
Ne dă o ameţeală şi-o-ncredere în
                    noi
Spirala care-o ţesem le leagă şi
                    ne-nsumă
Păstrând străvechii aştri pe cerul nostru
                    noi

Şi dacă testul însuşi e-o treaptă pe
                    cornişă
Trecându-le pe toate NE RECOMPUNEM
                    NIŞĂ


Acceleratul Bucureşti-Nord - Satu Mare
Zona Mediaş-Blaj
21 aprilie 1986