#18

de V. Umbreanu

Se pierde iarăşi urma precum vâltoarea
                    stării
Absoarbe o nuanţă în clocot
                    omogen
Şi nu se ştie dacă statistica
                    testării
O va mai recunoaşte a fi de-acelaşi
                    gen

Ori în adânc membrana îi va păstra
                    portretul
Când în asaltul chimic de baze şi
                    acizi
Catenele unite PRIN CE EXISTĂ
                    setul
Vor înnoi traseul fără străinii
                    ghizi

Atunci la masa presei va exploda iar
                    ştirea
Că oştile culorii vizează
                    nemurirea


Câmpia Turzii
11 iulie 1999