#03

de V. Umbreanu


Să nu vin la-ntâlnire ce chin şi ce
                    povară
De clipe condensate în vârful unui
                    ac
Care străpunge nervii şi face din ei
                    scară
De remuşcări tardive ţinute sub
                    capac

Şi răbufnite doară în rustice
                    cuvinte
Împodobind tăcerea ce lungă va
                    urma
Ca cerul iernii grele încremenit în
                    ţinte
Când bântuie coşmaru-i mult-aşteptatul
                    da

Doar codul mai rezistă cu legile-i
                    nescrise
Făcând din zbucium calmul şi din dorinţe
                    vise


Câmpia Turzii
19 mai 1985
« »