#070

de V. Umbreanu


Mi s-a spus iată materia
                    primă
O ai la-ndemână şi timpu-l
                    îngheţ
Cu focul lăuntric fă-o
                    azimă
Pentru orice foame să capete
                    preţ

Şi-am luat bulgărul de aur
                    nativ
Ridicându-i munţii până la
                    umăr
Şi mările albastre până la
                    tiv
Când iar m-am trezit că timpul îl
                    număr

Acum se vorbeşte despre
                    statuie
Că-şi are fixată vârsta în
                    cuie


Câmpia Turzii
12 august 1985
« »