#24

de V. Umbreanu

Exil pe ţărmul care a cunoscut şi
                    altul
Ca armură de sine în faţa unei
                    legi
Oprind ŞI ALTE ARIPI să scapere
                    înaltul
În aştrii devenirii mai puri şi mai
                    întregi

Dar cum se roade timpul abia ajuns pe
                    plajă
Cu valuri radiaţii mulţimi ori
                    pescăruşi
Detenţia crezută DE-ACUM discret
                    degajă
Eliberarea-n clipe ca tot atâtea
                    uşi

Şi numărându-i vârsta îi scad din viaţă
                    anii
S-ajung din nou sub zidul redutei
                    transilvanii


Mangalia
Staţiunea Saturn - Hotel Hora
30 iunie 1988