#74
de V. Umbreanu
Cum zidul unei taine cedează o fisură
Prin care ochiul minţii strecoară un spion
Aşa carcasa lumii oricât ar fi de dură
Va atârna ştiinţei mereu medalion
Cum sub lentilă toate se scaldă în lumină
Distanţe sori fosile inscripţii ori tăceri
Aşa carcasa lumii înaintând pe şină
Va înlesni să facem un loc din nicăieri
Spirală înainte în urmă tot spirală
Pe vasul devenirii mereu punte şi cală
Câmpia Turzii
8 iunie 1997