#48

de V. Umbreanu

Nu le cunoaşte nimeni de unde vin şi pleacă
Fără să lase urme decât pe simple foi
Seminţele scuipate de limba lor săracă
Ajunse sub picioare curate în noroi

Şi cum le calcă paşii atâtor vechi volume
Mă mir că mai încearcă să se ridice iar
Şi iar fără speranţă cu anonimul nume
Precum orice proteză în oricare pahar

Nu le cunoaşte nimeni şi doar cine le scrie
Le are-n urmă borne de-adâncă feerie


Câmpia Turzii
24 ianuarie 1997