#01
de V. Umbreanu
Un fir ieşit din ghemul rostogolit prin spaţii
Atras de forţe oarbe născute în prăpăd
Ce gustă în clepsidre secunde de ovaţii
Când ochiul înainte şi spre trecut îl văd
Un fir din trupul razei ce s-a trezit că-noată
Şi nu ştie ce-i tihna ori moartea peste tot
Pe unde luminează împărăţia toată
Şi cerul de-ntuneric îl face miozat
Un fir ca orice altul dar care-n ţesătură
Desferecă traseul străbaterii de ură
Câmpia Turzii
20 iunie 1996